Refuzam sa acceptam ca suntem obositi .
Refuzam sa acceptam ca suntem speriati .
Refuzam sa spunem ca ne pare rau , sau sa credem asta .
Refuzam sa nu fim iubiti .
Refuzam sa spunem ca ne pare rau , chiar daca ai spune-o in gura mare .
Refuzam sa recunoastem cat de mult iubim o persoana ,
si recunoastem cand e prea tarziu ..
Si cel mai important refuzam sa acceptam ca refuzam .
Vedem doar ce vrem sa vedem si credem doar ce vrem sa credem .
Traim intr-un univers paralel cu persoanele din jurul nostru` ...
fiecare cu ale lui , cu basmul lor ,
Si functioneaza ?!
Ce sa functioneze ca nu stii care e adevarul , sau ca nu vrei sa il recunosti ?
El e acelasi ! indiferent cum il iei .
Imi pare rau ca si eu refuz sa spun imi pare rau sau sa recunosc cat de mult tin la o persoana ..
dar astia suntem noi oamenii ,
Ne place sa scriem singuri basmul asa cum vrem ,
suntem : actori , scenaristi , autori ,
suntem rolul principl in povestea vietii noastre ....
un " autograf " de la unul din autori !
frumos, imi place... bravo :)
RăspundețiȘtergeremersi ;;).
RăspundețiȘtergere